luni, 28 iunie 2010

Unulcatoti

Imi cer scuze, domnule presedinte, ca sunt studenta. Stiu, ar fi fost mult mai ”inteligent social” din partea mea sa fac trotuarul. Am ales sa invat, chit ca azi imi este clar, am invatat doar 2 ani dupa liceu....asa, de fite. Oricum va trebui sa ma opresc, ai mei nu mai au cu ce sa ma sustina. Imi cer iertare, Domnule Presedinte, ca sunt pensionar. Mi-e foarte clar ca este mai indicat sa mor, dar eu ma incapatanez sa-mi cumpar cu 87,4% din pensie medicamente, ca sa-mi vad si maine nepoata. Ma scuzati, sunt decrepit. Imi cer iertare, Domnule Presedinte, ca sunt sinistrat. Stiu, trebuia sa ma imprumut la banci, sa plec in Bucuresti si sa caut un dealer de asigurari de chirpici...iar eu am trait ca boul in pamantul stramosilor mei, ignorand ca exista pamant si in Cotroceni. Imi cer scuze, Domnule Presedinte, ca exist. Imi cer scuze ca, umil bugetar, mi-am imaginat in ultimii 20 de ani ca fac reforma intr-un sistem. Ca, aducand si deruland fonduri, monitorizand si implementand strategii guvernamentale, imi fac datoria. Ca traind din umile resturi si “donand” la inundatii prima mea de vacanta, Romania iese din perpetua ei criza. Va rog sa ma scuzati ca sunt ziarist si sa chemati SPP-ul sa ma dea la o parte din fata dumneavoastra......ca prea m-am obraznicit! Iertati-ma ca respir, domnule Presedinte, din aerul dumneavoastra! (comentariu anonim postat pe Financiarul.com)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu