American Dream vs Romanian Scream

Daca ai fi pus in situatia de a-i vorbi unui strain despre cum este sa traiesti in Romania ce i-ai spune? Care sunt coordonatele care ti-ar trasa discursul?

Eu una, in timp ce imi trecea prin cap intrebarea asta, mi-am dat automat si raspunsul. Mi-am facut tema. Vrei sa ma asculti? :)

Pai hai sa o luam pe categorii. Strainii pot fi de multe feluri. Pot fi de peste Ocean, pot fi vestici, estici, nordici si, nu in ultimul rand, sudici. E clar ca in fiecare dintre aceste categorii se gasesc alti si alti oameni diferiti, dar noi avem deja niste tipare formate asa ca sunt sigura ca imi intelegeti categorisirea.

1. Face to face cu Mike

Dear Mike, cu siguranta ca nu ai auzit de Romania. Si aproape la fel de sigur, nici nu vei auzi vreodata. Nu, Dracula nu a existat, este o legenda. Nu, Romania nu face parte din Transilvania, daca ti-as spune ca e invers probabil ca nu m-ai crede. Totusi, Romania exista, si noi ne punem intrebarea pentru cat timp de-acum incolo.

Voi aveti the American Dream, noi avem the Romanian Scream. Cum? Daca ne e frica de Dracula? Ah, nu, noi strigam de foame. Da, avem si noi fast-food, dar intre rata la banca si hamburger, alegem sa avem unde dormi si sa mancam paine cu ceai. Da, la noi este si un obicei sa intampinam strainii cu paine si sare, este o traditie (asta e pranzul). Si la cina? Pai, la cina ne uitam la stiri, la talk-show-urile care fac radiografia zilei, vedem ce s-a mai votat in Parlament, ce ordonante de urgenta a mai dat guvernul, ce ne mai ureaza presedintele, si ne trece. Ce ne ureaza de ne trece? Incepe cu "Sa traiti bine!", continua cu "Un fleac, i-am ciuruit!" si termina cu Udrea. Bine, nu intotdeauna. Mai nou il termina si Anastase. Ca sa intelegi tu despre ce este vorba imagineaza-ti ca este vorba despre girl next door becoming Miss USA. Este ca e de inteles? Sigur, este vorba despre miss USA a anilor '80, dar sufletul conteaza.
In rest, draga Mike, la fel ca la voi, milk and honey.

2. Converser avec Maurice

Cher Maurice, te-am ales pe tine dintre vestici. Nu am avut un motiv intemeiat, a fost un impuls. Tre sa recunosc insa ca esti reprezentativ. Nu o sa uit niciodata vorbele unei ospatarite romance, pregatita pentru a fi profesoara de franceza. Am intalnit-o servind la o terasa in Grecia si am convins-o sa ne vorbeasca: "Am fost in Franta, nu am rezistat. Francezii te trateaza ca pe ultimul om pentru ca ei or avut coloniile, sunt obisnuiti sa aiba sclavi". Apoi, o prietena care a lucrat doua luni intr-un orasel de-al vostru mi-a spus asa: "Mi-am facut amici acolo, erau OK, dar mi-au zis in fata ca ei nu fac diferenta intre mine si o tiganca. Pentru ei, romanca = tiganca" (deci daca ar fi fost vorba despre mine as fi fost si "imputita"J). Nu e nicio suparare, cand noi intre noi ne facem tigani, cum sa te superi cand vine din partea unui strain vestic?

Pai da, te cred ca nu ai inteles, Maurice. Fii atent ca iti explic acum. Asa cum il aveti voi pe vous senior Sarkozy, care face sotii, asa avem si noi un nous senilor care care face ce vrea cand vrea, cum vrea si cu cine vrea. Nici tu cand faci shopping in timpul tau liber nu vrei sa fii deranjat, nu? Ei, asa a fost si in cazul asta. O persoana publica in stat isi impingea linistita caruciorul la shoppingul de aprovizionare, si ce sa vezi, o reporterita, domnule, pe urmele sale. „Mai pasarica, tu nu ai treaba azi?”, este prima remarca a celui „acostat”. Urmeaza smulgerea telefonului obraznicei, aparat care avea sa inregistreze apoi conversatia acostatului cu sotia sa: „ Cat era de agresiva tiganca asta imputita!”. Acum intelegi tu, Maurice?

As mai vrea sa iti spun ca in Romania ai fi putut gasi Micul Paris... in Bucuresti, dar a fost demult, nici eu nu-l stiu, pot sa iti povestesc doar despre Lipscani Avenue, dar noi aici ii spunem Vezi sa-ti Rupi Gatu’n Gropi Rue.

Tot la noi gasesti pensionari tristi, care contribuie obligat fortat la iesirea din criza. La noi se aplica principiul luati de la cine puteti, nu de la cine are. Nu intelegi cum vine asta, pentru ca la voi pensiile sunt incomparabil mai mari, iar oamenii de mii de ori mai demni. Si tot legat de asta, macar voi stiti sa va cereti drepturile, chiar daca nu vi se respecta intotdeauna. In Romania, trendul este de a ne face sa credem ca nu avem drepturi, ci doar obligatii. Nu avem de primit, ci doar de platit. Ba chiar ni se cere „sa donam”, de parca nu platim destule taxe si impozite oficiale.

Voi aveti tour Eiffel, noi avem brand de tara. Nu, cum sa ma supar ca nu stii care e, nu aveai de unde sa auzi de el, a fost lansat la Shanghai

Voi faceti l’amour, noi facem fa azi ti-o pun. Mai intim de-atat pot sa iti spun numai ca la noi menajatroa e dur de tot si se face intre omul de rand, angajatori si stat. Cred ca nu mai este nevoie sa specific cine in ce pozitie sta, esti si tu major, nu?

3. Ia gavariu Ivan cu

budet sledovatʹ ??(cred :D ).... - va urma