luni, 26 noiembrie 2012

Miau numesc Minu. Cu accent frantuzesc

Eu sunt Minu (Mancaciosul)
V-am mai scris despre cei trei pisoiasi gasiti pe strada. Au crescut mari, au 3 luni acum, si sunt superbi, sanatosi si adoptati.


Pe cel mai mancacios dintre ei l-am luat eu :) Avea porecla "Mancaciosul", dar am zis ca merita si un nume. Si pentru ca este o minune tot ce s-a intamplat cu el si cu fratii lui de cand s-au nascut, am ales cel mai potrivit nume pentru el: Minu. Cu accent frantuzesc. 


Dupa ce a intrat Minu in viata mea am ajuns sa vizitez si Parisul :) O adevarata minune de oras.


Dar sa lasam asta, vreau doar sa va spun in cateva cuvinte cat de minunat este Minu :P si sa va insir niste poze cu el de cand avea doua luni :)


Minu este cel mai bland, dulce, frumos, torcacios, adorabil si portocaliu-roscat-galben-auriu pisoi pe care l-am vazut in viata mea!


Am avut pisici multe, am cunoscut multe, dar niciuna chiar asa ca el. Si fratii lui sunt la fel. Cei care i-au luat sunt invitati sa spuna si ei.


Cea care i-a crescut, mama lor adoptiva Irina, i-a crescut ca pe niste pui de om...  A avut timp, rabdare si dragoste de oferit si a iesit din asta ceva nemaipomenit. Uneori am impresia ca ar putea vorbi, atat de uman pare Minu.


Se intelege de minune cu fratele mai mare Kinder pe care il iubesc la fel de mult. Kinder e cu totul alt gen de matza, e un zapacit nebunatic. Dar de cand a intrat Minu in viata lui e mai linistit, mai grijuliu si mai atent. Chiar are grija de micut, il lasa sa pape primul, il spala, se joaca impreuna.












5 comentarii:

  1. Multumesc frumos ca ai pus bannerul. Cu atat mai mult cu cat nu ne cunoastem ma bucur mai mult. Promit sa mai revin pe blogul tau :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa este Arabela. Cei trei pufosi sunt niste adevarate minuni. Nu a fost usor drumul lor de inceput in viata, insa am reusit sa invigem impreuna si rautatea celor care i-au aruncat la gunoi, dar si greutatile primelor saptamani de viata. Recunosc ca nu a fost usor, insa sunt mandra si de ei, dar si de noi pentru ca am reusit impreuna sa dam sens vietii, iar acum cei trei pufosi sunt sanatosi, frumosi si fericiti.

    Irina

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu multumesc Emil. Eu am acasa o Minune, de aceea l-am numit Minu pe acest motan portocaliu :) Aveam nevoie de un blog ca al tau, sper sa iasa ce ti-ai propus. Eu te voi urmari. Seara frumoasa, Ara

    RăspundețiȘtergere
  4. Irina, stii cat te apreciez. Multumesc :) Te imbratisez

    RăspundețiȘtergere