Cu ce incepi cand n-ai mai scris pe blog de ..............

Cu oameni.

Nu mai stiu de cand n-am mai scris. Ma pot uita la data ultimei postari, care poate ca nu e asa indepartata, insa importanta e senzatia mea ca n-am scris de secole. Asta pentru ca mi-a fost dor, am vrut de nenumarate ori sa intru sa scriu, dar nu mi-am gasit in nicio seara, in niciun weekend, ragaz sa scribuiesc aici doua-trei vorbe, doua-trei sentimente, doua-trei prostioare.

Azi n-am mai rezistat si am reusit! 

Evrika, am gasit in mine puterea de a rupe coaja, de a parasi gaoacea primitoare in care m-am ascuns. Spun m-am ascuns pentru ca, de multe ori idei am avut, insa nu le-am dat credit incat sa le si public, am avut senzatia ca nu am dreptul sa va plictisesc cu lucruri simple, banale, rescrise poate. Insa azi am decis sa-mi schimb gandurile astea, din dragoste de oameni. Pentru ca orice as simti eu si orice as avea de spus, oricat de banal, ar putea fi simturile sau cuvintele oricarui om simplu, oricarui om complex. Oameni ca mine si ca fiecare dintre voi. In plus, e doar un blog :) Oricine poate alege sa intre sau nu.

Ce imi propun astazi este ca de-acum inainte sa nu las sa treaca zi fara sa postez ceva, oricat de banal si stupidutz si scurt ar fi.

Asta pentru ca sunt doar un om, iar banalul si stupidul fac parte din viata noastra... de oameni :)