miercuri, 7 decembrie 2011

De la jurnalism la PR, viziune personala

Exista jurnalisti care nu apreciaza PR-ul, dar mai multi sunt cei care vad avantajele pe care le ofera colaborarea cu un om de relatii publice care stie ce are de facut.

Uneori cei din presa spun despre oamenii de PR ca sunt doar persoanele acelea agasante care te suna toata ziua sa
le bagi si lor o stire. Adevarul este undeva la mijloc: daca PR-ul e bun, informatia e gustata fara sa fie nevoie de vreo insistenta.

Am intrat in presa in primavara lui 2006, la "Evenimentul zilei". Legendarul si marele "Evenimentul zilei". Au fost niste vremuri inca bune pentru presa scrisa, atunci inaintea crizei. Redactia vuia de zumzetul jurnalistilor de toate varstele, evenimentele curgeau, informatia se disemina. Toata lumea era fericita. Acolo ma ocupam de corectura, standardele se cereau mentinute sus si un departament tehnic de Corectura avea pe atunci opt persoane. Alti 150 faceau parte din echipa redactionala.

Din 2008, viata mea profesionala a intrat pe o directie noua, m-am mutat la, noul pe atunci, cotidian economic "Financiarul". Echipa noua, oameni mai seriosi, de asta data jurnalisti de business, multi cu studii de politehnica sau alte stiinte exacte la baza.

La "Financiarul" am devenit redactor, initial doar la site, apoi si pe print in pagina de Fonduri europene, avand la baza studii de Relatii internationale cu accent pe UE.

Tot la "Financiarul", mai nou doar Fin.ro, mi-am si incheiat aceasta "cariera de redactor". Am trecut de partea cealalta a baricadei, am intrat in Relatii Publice (PR). 

Jurnalism


Jurnalistul este, in mod ideal, omul care vrea sa scrie ceva interesant pentru publicul sau tinta. Are cateva lucruri clare de facut:
  • sa-si cunoasca publicul, deci sa stie clar cui se adreseaza;
  • sa urmareasca toate evenimentele din domeniul abordat;
  • sa identifice subiectul momentului;
  • sa se documenteze pe acest subiect;
  • sa promoveze si sa vanda subiectul ales in sedintele de redactie, pentru a obtine aprobarea sefilor;
  • sa se ocupe de relatia directa cu cititorii, sa tina cont de feedback (asta e ceva mai nou avand in vedere dezvoltarea mediului online)
PR

Pe de alta parte, vorbim de PR cand anumiti actori ai unui mediu, de obicei de business, dar pot fi si institutii publice, apeleaza la serviciile unei firme de relatii publice sau ale unei persoane care sa le gestioneze imaginea oglindita in presa, prezenta la anumite evenimente, conferinte sau organizarea unor astfel de intalniri.

Unde se intalnesc

PR-istii le vorbesc jurnalistilor pentru a promova anumite informatii despre clientii lor, pentru a face cunoscute produse sau servicii noi sau traditionale, pentru a zugravi piete din diverse domenii. Le vorbesc in scris, prin mailuri si comunicate de presa, la telefon, la o cafea.

PR-istii faciliteaza transmiterea informatiilor, ei sunt liant intre media si companii. Si ziaristii le vorbesc uneori oamenilor de PR, le cer anumite date, opinii ale jucatorilor din diverse domenii, ilustratii video, foto, le cer intalniri, interviuri cu oameni importanti din mediul de business.

Cum se vede din presa relatia dintre jurnalisti si oameni de relatii publice

Sunt ziaristi care nu-i apreciaza pe oamenii de comunicare, dar majoritatea vad si apreciaza avantajele pe care le ofera un om de relatii publice pregatit si dedicat.

Uneori cei din presa spun despre oamenii de PR ca sunt doar persoanele acelea agasante care te suna toata ziua "sa le bagi si lor o stire".

Adevarul este pe undeva la mijloc: daca PR-ul e bun, informatia e gustata fara sa fie nevoie de vreo insistenta, fara sa se ajunga la telefoane care oricum, daca sunt enervante, fac doar deservicii tuturor. Pentru ca poate treaba iese o data, dar a doua oara, poti sa fii sigur ca nu se va mai intampla.

Dar cand telefoanele suna cu idei interesante de subiecte, cu abordari care sa fie de folos si acelui public-tinta al jurnalistului de care vorbeam mai devreme, situatia este mult mai placuta. Omul de presa ofera ceva de calitate cititorilor cu o munca mai usoara, pentru ca primeste un ajutor de la PR-ul cel bun. Tot ajutor primeste si cand are el idei interesante de subiecte si apeleaza la relatii publice pentru documentare, pentru date.

Strict din experienta mea personala, pe cand eram redactor, am intrat in contact, online, telefonic si chiar fata in fata, cu oameni insistenti, enervanti prin insistenta lor, dar si cu persoane flexibile, agile si mai ales "intelegatoare". Cand nu se poate, nu se poate.  

Cum se vede din PR

Din tabara oamenilor de comunicare, imaginea pare mult mai relaxata. Sigur, sunt inca la inceput, pot vorbi dintr-o experienta restransa, dar cred ca am reusit sa trag cateva concluzii de baza destul de obiective.

In primul rand, din punctul de vedere al PR-istilor, jurnalistii nu sunt niciodata agasanti si nici nu risca sa devina. Orice abordare din partea unui om de presa este bine-venita si primita cu bratele deschise. Previzibil, nu-i asa? Ei bine, da, nu ne ascundem dupa deget, interesul este in mare masura al PR-ului. Dar mai e ceva. Pentru a fi cu adevarat bun in meseria asta trebuie sa iti placa, trebuie sa fii deschis, dar nu doar pentru ca iti impune jobul, ci pentru ca asa esti format. Asa ca, de cele mai multe ori, simpatia oamenilor de relatii publice fata de jurnalisti este reala si sincera, mai ales ca adesea au lucrat si ei, la randul lor, in vreo redactie pe undeva, daca nu in mai multe.

Dar trebuie sa recunoastem ca in viata nu se bazeaza totul pe simpatii si ca toti cautam satisfactie in joburile noastre. Asa ca un PR bun este extrem de multumit cand vede ca munca lui da roade, cand mesajele sale sunt de calitate, sunt intelese, auzite si raspandite. Si, prin urmare, cum ar putea un PR-ist sa-i priveasca pe jurnalisti altfel decat ca pe niste colegi de echipa. Pentru ca fara ei nu munca de relatii publice nu ar avea finalitate maxima.

Si pentru asta, acum ca sunt si eu de partea asta, va multumim dragi colegi din presa scrisa, online sau TV!

PS: La inceput de an, va doresc un 2012 fructuos in meserie, oricare ar fi aceasta!


 










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu